Impreuna cu David si Maia am trecut prin multe aventuri frumoase, insa in luna martie a anului 2012, totul s-a schimbat pentru noi. Trecusera cateva saptamani de cand Maia nu se simtea bine, avea febra, o durea burtica si era obosita. Dar nimic nu ne-a pregatit pentru ceea ce avea sa urmeze, diagnosticul care ne-a schimbat viata la toti patru : neuroblastom stadiul IV risc inalt. In aprilie 2012 am inceput tratamentul la Timisoara si pentru a spori sansele de vindecare am luptat pentru continuarea tratamentului in strainatate. Cu ajutorul rudelor si al prietenilor am reusit sa continuam tratamentul in Germania, asa ca din iunie 2012 suntem la Tübingen, centru universitar cu experienta in tratarea acestei boli. In octombrie 2012 a avut loc operatia de rezectie a tumorii si a metastazelor. Anul 2013 Maia l-a inceput cu tratamentul mIBG, urmat apoi de transplantul de celule stem si radioterapie.
In august 2013, cand speram ca tratamentul sa se fi incheiat a venit lovitura cea mare: boala s-a intors si a trebuit sa luam lupta de la capat.
In decembrie 2013, lupta a incetat si odata cu ea si aventura Maiei.
vineri, 22 februarie 2013
21 februarie (ziua +1)
Ieri dupa-amiaza a avut loc infuzia celulelor stem (impreuna cu substanta de conservare, DMSO, dezghetate pana la +4 grade). I s-au administrat prin cateterul Hickmann 2 seringi de cate 60 ml, lucru foarte neplacut desi anterior administrarii a primit o doza de morfina. A urmat greata pentru care a primit vomex, culminand in cateva ore cu starea de soc, nu stim nici acum daca septic sau alergic.
Aproape fara tensiune a fost transferata la terapie intensiva, unde starea i s-a stabilizat in cursul noptii. A facut febra si am inceput antibioticele - coctailul "Sepsis 3" adica Vancomicina, Meronem si Amikacina in paralel cu Fenistil i.v.
In cursul zilei de azi (ziua +1) Maia s-a simtit din ce in ce mai bine (fiind transferata inapoi pe sectie), temperatura a scazut, tensiunea si pulsul au revenit aproape la valori normale, dar nu a reusit sa manance mai nimic, cu toate i-a fost foame. Mirosul sau gustul nu i-au fost pe plac.
Maine speram sa avem rezultatul analizelor de sange trimise la cultura pentru a depista sursa infectiei, dar oricum se pare ca unul dintre antibioticele primite ii vine de hac.
luni, 18 februarie 2013
17 februarie (ziua -3)
Pana astazi (ziua -3) a primit Busulfan din 6 in 6 ore, maine (ziua -2) va fi fara chimio, iar poimaine (ziua -1) va primi Melphalan, urmand ca miercuri (20 feb, ziua zero) sa fie transplantul propriu-zis: infuzia celulelor stem, recoltate de la Maia in iulie si apoi congelate.
Incepand de la ziua +1, timp de 2-3 saptamani va fi perioada grea, de aplazie, cea mai dificila si riscanta din aceasta cura. Teoretic incepand cu ziua +15, sistemul imunitar incepe sa se refaca, iar in jurul zilei +35 se poate face externarea, urmand apoi controale regulate la clinica de zi, pana in ziua +100.
Pana acum Maia se simte destul de bine; mananca bine, este activa, se joaca, danseaza. Cu greutatea nu sta prea bine (asta si din cauza diareei care inca persista).
Un singur lucru o supara: izolarea la care este supusa; de 2 saptamani nu a parasit camera unde sta (si are doar 3x4 metri). Chiar daca unul din parinti este in permanenta cu ea (facem cu schimbul, o zi unul, o zi celalalt), are calculator cu internet, dvd-player si consola wii, ii lipsesc interactiunile cu alti copii si mai ales cu educatoarele. Se mai amageste cu un video-chat cu David (mai ales saptamana asta cand a stat acasa, fiind vacanta), sau cu bunici /matusi, dar abia asteapta sa scape de acesta internare.
joi, 7 februarie 2013
7 februarie
Luni ne-am internat si urma ca marti Maia sa inceapa megachimioterapia care urmeaza sa distruga eventualele "celule rele " ramase in corpul ei. Azi e joi si inca nu am inceput cura din mai multe motive: eu sunt racita si ne-a fost teama sa nu am gripa si sa se fi contaminat si Maia. Pentru ca doza mare de chimioterapeutice distruge si maduva osasa cu tot ce inseamna elemente sangvine si sistem imun, am preferat sa asteptam, asa cum ne-au recomandat doctorii pana suntem siguri ca Maia nu are gripa. Mi-au facut si mie analize ca sa vada daca este vorba de gripa sa nu si acum asteptam rezultatele. In Germania a aparut un val de gripa asa ca pornind de la intrebarea daca la mine este gripa sau nu, acum pe sectia de transplant s-au inasprit un pic regulile de igiena: toti adultii poarta masca, iar parintii nu mai au voie sa manace in "bucataria parintilor" de pe sectie. Si ca sa fie meniul complet Maia are un nou microb in scaun, deci iar avem frumosul panou cu "Isolationsbereich" pe usa salonului. De data acesta este vorba despre Clostridium daca am inteles bine de la asistenta. De ieri Maia este pe anitbiotice si speram ca totul sa se rezolve repede si sa putem in sfarsit sa incepem cura.
Spre bucuria noastra, luni va veni din nou mama mea sa ne ajute. David va avea Faschingsferien din 11 pana in 15 februarie asa ca va fi de mare ajutor pentru noi sa stim ca are cu cine sa ramana acasa (pe sectia de transplant nu au acces copii sub 14 ani decat in cazuri foarte rare).
Si pentruca ca azi e ziua bunicii mele vrem sa ii uram toti patru La Multi Ani Omi !
marți, 29 ianuarie 2013
duminică, 27 ianuarie 2013
27 ianuarie
Maia a rezistat foarte bine izolarii la care a fost supusa, precum si tratamentului cu iod, pe care la eliminat destul de repede, fiind suficiente doar 3 zile pentru ca nivelul radiatiilor sa ajunga sub limita admisa si sa poata fi lasata acasa.
Acum se simte bine, dar nu are asa pofta de mancare cum ar trebui, ca sa se refaca mai repede. Ne asteptam sa intre curand in aplazie, stare pe care o va avea pana cand va incepe urmatoarea etapa a tratamentului de consolidare - transplantul (asta candva dupa 4 februarie).
Urmatoarea vizita la spital va fi joi, pentru analize.
miercuri, 23 ianuarie 2013
23 ianuarie
Dimineata s-a mai facut o scintigrafie la tiroida si Maia a primit unda verde pentru tratament. Incepand cu ora 13:30 pana la 17:30 i-a fost injectat continuu Iod131, urmand ca acum sa asteptam sa fie eliminat complet din corp, odata cu lichidele care i se vor administra in continuare.
Asteptarea va fi destul de grea datorita izolarii la care va fi supusa Maia. Noi parintii, cat si asistentele trebuie sa stam cat mai putin in apropierea ei, pentru a evita radiatiile nocive (masurate cu ajutorul unui dosimeter, ce trebuie purtat in permanenta).
Asa arata camera unde sta Maia si distanta la care trebuie sa stam noi parintii (in schimburi).
| perspectiva noastra (langa Maia se afla aparatul cu ajutorul caruia s-a injectat mIBG) |
marți, 22 ianuarie 2013
22 ianuarie
Au venit si rezultatele partiale la RMN-ul de miercuri: un ganglion e posibil sa mai fie activ, dar rezultatele sigure le aflam maine dupa ce azi la 3 a avut loc sedinta saptamanala a oncologilor pedatrii (Tumorboard-ul cum ii spun ei). Speram ca MIBG -ul si transplantul sa ii vina de hac si ultimului ganglion.
Mai multe detalii despre tratamentul MIBG aici
duminică, 20 ianuarie 2013
20 ianuarie
vineri, 18 ianuarie 2013
18 noiembrie
vineri, 11 ianuarie 2013
11 ianuarie bis
Pentru ca in 22 ianuarie urmeaza 131-I-MIBG therapy, cura a fost scurtata cu 3 zile. Pe de o parte ne bucuram ca am scapat mai repede din spital si organismul Maiei a primit o doza mai mica din medicamentele toxice. Pe de alta parte, dupa ce a fost indepartata chirurgical tumora (debulking in termeni oncologici) era foarte important ca citostaticele sa fie administrate pentra a ajunge si in locurile care pana inainte de operatie erau inaccesibile.
Planul curei N6 era:
ziua 1 1 ora Vincristin
ziua 1-5 1 ora Dacarbacin
si in continuare 120 ore Ifosfamid cu cate o ora pauza pentru Dacarbacin in fiecare zi (5 administrari)
ziua 6 4 ore Doxorubicin
ziua 7 4 ore Doxorubicin
ziua 8 1 ora Vincristin
(plus hidratare si MESNA cat cuprinde pentru a preveni cistita hemoragica cauzata de Ifosfamid)
Protocolul integral pentru cei interesati poate fi citit si descarcat de aici.
La noi au fost taiate doua din cele 5 zile de Ifosfamid si o zi de Doxorubicin, astfel ca miercuri, in 9 ianuarie, am fost la clinica de zi pentru administrarea de Vincristin.
Spre marea noastra bucurie, problema cu diareea s-a ameliorat, dar cu toate acestea Maia pierde inca enorm de multa sare si trebuie sa inghita 30 de pastile de NaCl pe zi.
Azi mergem iar pentru control la spital iar saptamana viitoare (marti si miercuri) urmeaza ECG, Echo cardiac si RMN din cap pana in picioare. Miercuri, inaite de Vincristin am fost din nou la ORL, unde ni s-a confirmat ceea ce stiam deja din decembrie: Maia nu mai aude cum trebuie frecventele inalte (Hochtonschwerhörigkeit) desi noua ni se pare ca acum nu ne mai intelege asa bine nici pe noi (adica sunt afectate si frecventele joase).
Raman in continuare multe semne de intrebare in legatura cu ceea ce ne asteapta dar incepem sa ne obisnuim cu gandul ca urmeaza transplantul si ca va trebui sa facem noi schimbari in viata noastra, sa schimbam modul de a gati si sa incercam sa pregatim casa cat mai curata si sterila pentru perioada de dupa transplant.
David a inceput de luni scoala, in clasa a 3-a, asa cum era stabilit. Ne bucuram ca are o invatatoare care ne place si care credem noi, stie cum sa se poarte cu David, care la momentul acesta inca se mai lupta cu acomodarea. Acasa exersam mult tabla inmultirii pentru a ii ajunge din urma pe colegii de clasa, care deja lucreaza la impartirea cu rest. Bonus pentru eforturile lui, David va primi un plus pe care si-l doreste demult: Gary the Gadget Guy de la club penguin unde davidutzu7 este membru (multumim Cica !).
11 ianuarie
Maia und David danken Euch für die schönen Überaschungen.
Danke Anouk, Ronja, Sarah, Ema, Georg, Roswitha, Helmut !




